Nu am mai scris de mult pe blog, dar astăzi, în această zi specială și tristă în același timp, simt o dorință fierbinte să scriu… O viață de om, ce înseamnă asta, câteva ore, o zi, un an, câteva zeci de ani, cât înseamnă mult și cât înseamnă puțin? Oricum niciodată nu este de ajuns, în special pentru cei ce fac parte din viața acelui om… Om bun, om rău, om cu personalitate puternică sau om cu personalitate mai puțin puternică, faimos sau necunoscut de multă lume, toți ne naștem cu o misiune, pentru care călătorim prin lume și ne punem amprenta într-un loc sau în mai multe locuri, asupra unui om sau mai multor oameni…. Ca oameni, din ce suntem făcuți, ce ne face unici, asemănători dar diferiți? Suntem construiți din ceva invizibil, dar care se simte și pe care-l numim suflet și din ceva material ce-l îmbrăca, se vede și de asemeni se simte, un fel de ambalaj, pe care il numim corp, ce îi servește sufletului să călătorească într-un timp finit. Corpul acesta se întrepătrunde cu sufletul și are puterea de a se dezvolta singur, de a se întări sau de a slăbi în timp, dar are si posibilitatea de a se vindeca singur sau ajutat de alții asemeni lui. Fiind ceva material, corpul, are însă un termen de valabilitate până când poate călători și o misiune de a schimba tot ce atinge, de a face lucruri să se întâmple și de a fi amintite, pentru un timp mai scurt sau poate mai îndelungat. Viața este o călătorie, nu o destinație și nu ar trebui să ne grăbim să ajungem să prindem viitorul la care visam și să nu mai apucăm să ne bucurăm de prezent, pentru că vom ajunge să regretăm tot mai mult trecutul… Azi ne luăm la revedere de la un om frumos și drag, Lenuța, un om cu o viață care nu a fost deloc ușoară, ci presărată cu multe greutăți, materiale și sufletești dar care a făcut lucruri extrem de frumoase pentru cei din jurul ei. Nu a avut copii însă nepoților ei, le-a luminat copilăria și apoi cu intermitențe viața, timp de aproape 35 de ani pentru unii, pentru alții mai puțin, pentru frați, cumnați, veri și cunoscuți, chiar mai mult de 60 de ani…. Ea a fost un om care a suferit în tăcere, dar care a arătat mai tot timpul o față frumoasă și zâmbitoare, nu am văzut-o de multe ori plângând... A avut mereu de dăruit un râs ușor și visător în colțul gurii și o imbratisare… a avut mereu timp să ne asculte și să se intereseze cu timiditate de lucruri noi, de ce se mai întâmplă pe la București, prin America, prin Italia…si-ar fi dorit și ea să meargă să le viziteze, dar nu a dezvăluit prea mult aceste dorințe ascunse….singura ei cea mai recentă călătorie a fost până la mănăstirea lui Arsenie Boca, unde s-a încărcat cu credința și cu dorința de a se face bine. Nu ar trebui să mai amânăm dorințele pe care le avem și le visăm în secret, ar trebui să le împărtășim cu curaj și îndrăzneală celor din jur, astfel ele vor avea ecou și mai mult că sigur într-o zi se vor implini… Mătușa mea, Lenuța, a fost o femeie modestă, harnică și zâmbitoare, a fost și va fi una din persoanele care mi-au luminat copilăria mie și verilor mei, primiiani din viață, toate vacanțele petrecute la țară și apoi toate vizitele anuale când reveneam acasă. Toate aceste amintiri frumoase s-au strâns în sufletul meu și fac parte din trecutul meu. Caut în noianul de amintiri diverse întâmplări cu ea, frumoase file de poveste, jocuri din copilărie, evenimente triste sau vesele și îmi amintesc cu drag acele momente pudrate cu zahăr, cum erau cele din preajma sărbătorilor, primăvara, de Paște, când ne duceam la ea să-i facem salata boeuf pe care tot timpul o lasă pe ultima sută de metri, sau când munceam cu drag și spor pentru a face cozonacii, plăcintele și pasca, pe care le transportăm noaptea târziu, la ea acasă, pentru a fi gata și bune de pus pe masa de Paște sau de dus la Biserică a două zi… De asemeni, îmi amintesc vara, cum îi plăcea să asculte la radio sau la tv muzică populară, mereu îmi voi aminte de acele zilele frumoase, cu soare și liniște, când o găseam acasă îmbrăcată frumos cu rochii înflorate și stăteam de vorba, despre una, despre alta. Toamna ne duceam la ea să mâncăm struguri roz și micuți, cu un gust atât de dulce și de bun, nu am mai văzut ceva asemănător în alte părți și de asemeni ne plăcea să îi admirăm trandafirii sau gladiolele plantate în grădina din față casei și de care era foarte mândră. Iarna când eram mici, ne plimba cu sania pe care o avea din vremuri de demult, o sanie mare și greoaie de lemn, cea mai grea sanie pe care am văzut-o vreodată. Ce mult ne plăcea să ne dăm cu ea, de sus din vârful dealului și până jos, până la podul cel vechi de sute de ani, care încă mai rezistă și azi…. Ce frumos ne întreba, de fiecare data când ne vedea sau când vorbeam la telefon: Ce mai faceți? Cum o mai duceți, ce mai face soțul, soția, cel mic, cea mică? și își închidea ușor ochii și cădea în visare. De asemeni, nu era dată în care să nu ne dea la plecare câte ceva bun, câteva ouă, un borcan de dulceața, cozonac, plăcinte sau alte bunătăți. Trebuia să ne dea tot timpul ceva bun ca să ne aducem aminte de ea. Mereu s-a gândit la alții, la cei dragi ei, la nepotiii pe care i-a crescut și i-a legănat și mai puțin la ea și asta s-a văzut în timp, pentru că boala tăcută și parșivă a înaintat ușor, ușor și a pus stăpânire pe ea până la ultimul ei suflu…. Să nu ne mai neglijam sănătatea dacă ținem la cei din jur, având grijă de noi, avem grijă și de ceilalți dragi nouă. Azi ne-am luat la revedere de la partea ei fizică, corpul, care nu a mai putut transporta sufletul, sufletul ce în ultima perioadă poate a fost în căutare de un alt corp, într-o altă parte de lume, gata să înceapă o nouă călătorie care sper ca în plan material să fie cu mai multe împliniri, cu mai multă sănătate, cu mai mult noroc și cu mult mai multă dragoste, pentru că dragostea este ceea ce întreține corpul să călătorească în lumea și timpul finit în care trăim. Pentru cei ce am rămas în această lume, vei rămâne veșnic în sufletele noastre și ne vei aminti să fim mai buni unii cu alții, să dăruim mai multă dragoste și să-i ajutăm mereu pe cei ce au nevoie de ajutor! Drum bun draga noastră mătușă și călătorie ușoară și frumoasă acolo unde vei merge!
1 Comment
De mult vroiam să scriu despre această amintire și am tot amânat și mi-e că în curând nu îmi voi mai aminti toate detaliile importante. Acum, la aproape jumătate de an, mi-am găsit un pic de timp să pot să scriu despre evenimentul anului acesta și anume primul party de la 1 anișor al lui Andreas. Am găsit chiar un draft de articol de atunci în care mă plângeam că în ziua de dinainte bebe a fost agitat, nu a dormit în timpul zilei iar seara a stat până s-a făcut ora 00:00. Probabil aștepta să-i cântăm La mulți ani (nu mi-am mai amintit aceste detalii acum). Norocul nostru este că ziua lui cade la începutul verii, când e frumos afară și lumea nu pleacă încă în concedii, așa că am putut să o organizăm la curte, la bunici. Așadar, a fost un fel de barbeque party, cu mici, pulpe de pui, cârnăciori gustoși, mușchiuleț și ceafă de porc, bere, vin și voie bună. Vremea a ținut cu noi și a fost nici prea cald, nici prea frig, o zi perfectă de petrecere. Pentru decor, am făcut rost de câteva bănci din lemn, câteva umbrele de soare, am cumpărat diverse confetti și accesori de petrecere ce le-am atârnat de umbrele. Am invitat prietenii și copiii lor și am încins o petrecere pe cinste. Andreas a primit nenumărate cadouri, unul mai frumos decât altul. Am avut și o pătură pe care copilașii au stat și s-au jucat cu diverse jucării. Am avut invitați de toate vârstele de la câteva luni până la 83 de ani și sper că toți s-au simțit bine și au petrecut cu drag. Întrucât a trebuit să mă împart când la bebe, când la invitați, să mă asigur că există tot ce e nevoie, mâncare și băutură, și fiind într-un du-te vino continuu nu prea am avut timp să mă bucur întru totul de petrecere. Andreas în schimb a socializat cu bebelușii și copii mai măricei, a făcut multe poze, a mers ținut de mâini și a fost un pic mârâit, cred că de emoție că a avut atât de mulți invitați. De la câteva luni Andreas a fost înnebunit după mașini așa că și la party a vrut să pună mâna pe toate mașinile din curte, să mângâie roțile și eventual să stea pe scaunul șoferului și să învârtă de volan. O fază comică de la petrecere a fost când, mai pe după amiază când nașul lui din dorința de a-i face pe plac și a-l distra l-a pus în mașină în brațe, la volan, și a început să claxoneze în veselie, chiar lângă căruciorul unde o prietenă își adormise bebelușul. În câteva secunde, mama lui care abia se chinuise să-l adoarmă s-a ridicat de la masă și printre semne și înjurături, l-a luat pe bebe din zonă, undeva mai departe și a început să-l legene de zor în dorința de a-l adormi repede. Ca și tradiții, am vrut să o păstrăm pe cea care zice că la 1 an trebuie aprinsă lumânarea de la botez, însă nu am mai putut să o îndeplinim pentru că am uitat lumânarea pe o poliță în scara blocului, iar “cineva” , bănuim cine, a furat-o în secunda doi. Ce a putut să facă cu ea nu pot să-mi dau seama… Am vrut sa avem și obiceiul ruperii colacului, obicei controversat, dacă se face și la băieți sau doar la fetițe. Având în vedere că semnificația acestui obicei este acela că micul copilas va fi protejat de necazuri, am considerat că acesta trebuie îndeplinit indiferent de sexul copilului. A urmat apoi momentul tăierii moțului de către nașă, noroc că am avut și păr de unde să tăiem si Andreas nu s-a foit prea mult ca sa-I dea batai de cap nașei. Bineînțeles că a urmat apoi și unul din momentele cele mai așteptate ale evenimentului și anume acela de a alege de pe tavă tot felul de obiecte cu posibile semnificații asuprea viitorului copilului. I-am pus pe tăviță: pix, chei de mașină, minge, creion de colorat, bani, verighetă, șubler, mini calculator, carte, pieptăn, foarfece, seringă. Andreas a ales prima data seringa, apoi șublerul, după care pixul. Bancnota în euro a luat-o în mâna și a aruncat-o pe jos. Ne-am zis în glumă că va fi un doctor renumit ce va refuza mita :). Pe la 10 seara, când bebelușii și copilașii dădeau semne că ar trebui să meargă la culcare, am adus tortul, o frumusețe în formă de Mickey Mouse. Am aprins artificii de tort și am pocnit confetti, care pe Andreas l-au speriat și l-au făcut să plângă. I-am cântat “La mulți ani” și am făcut poze cu toți invitații. Partea mai puțin frumoasă de la petrecere a fost că Sara, cățelul de zahăr, fiind foarte cerșetoare, a primit de la toată lumea mici și grătar, iar începând cu a doua zi și întreaga săptămână ce a urmat i-a fost foarte rău și a trebuit sa o ținem pe perfuzii. Era cât pe ce să facă pancreatită și era să o pierdem, dar din fericire și-a revenit. După ce mare parte din invitați au plecat, am mers cu Andreas la culcare. În acea zi vroiam să-i schimb și laptele formulă, să fie potrivit vârstei lui, însă pentru că i l-am schimbat direct fără să-l combin cu cel dinainte, nu l-a vrut, și nemaiavând din cel pe care Andreas îl bea înainte, nu am avut ce altceva să-i dau așa că a adormit cam nemâncat. Cam astfel a a fost la petrecerea lui Andreas de la 1 anișor. Ca și amintiri fizice de atunci, avem moțul într-o cutiuță și figurina cu Mickey Mouse de pe tort, pe care am băgat-o în congelator. De fiecare data când mai caut prin congelator îmi vine să o arunc din greșală, crezând că e cine știe ce bucățică de carne uitată de mult, dar bine că mă opresc la timp. Ei și așa îi voi putea povesti lui Andreas peste 18 ani cum a fost la primul lui party de la 1 an și el se va mira cum de mai țin minte atâtea detalii… Idei de afaceri mămici Meseria de mamă este una complexă, obositoare, de multe ori plină de rutină dar și plină de satisfacții. Sunt unele femei ce își doresc să fie doar mame și să se ocupe doar de copii lor, de casă și/sau de soț, altele ce vor să mai iasă un pic din rutina acelorași activități ce se învârt în jurul copilului și gospodăriei și altele care pur și simplu prin natura serviciului sau firii lor se întorc destul de repede la serviciu și nu trec prin aceea perioadă de rutină, ce poate duce uneori la depresii post natale mai ușoare sau mai severe. Pentru acele mame din primele două categorii, ar fi ideal să își facă timp și pentru alte activități, ce le-ar putea adăuga câțiva bănuți în plus în buzunar sau un pic de plăcere sau liniște interioară. Astfel găsirea unui hobby sau practicarea unuia de mult uitat datorită noului statut de mamă, ar fi un prim pas spre o viață mai împlinită pentru mămici. De asemeni, de multe ori am auzit de cazuri în care din practicarea unui hobby s-a ajuns la crearea unei mici, medii sau mai mari afaceri de succes. Așadar, în cele ce urmează propun trei idei de afaceri ce ar avea la bază un hobby: Nr 1. Confecționează cărți senzoriale: Dacă te pricepi la cusut la mașină și nu numai, te poți orienta către confecționarea unor minunate cărți senzoriale. În ultima perioadă au devenit din ce în ce mai populare și chiar sunt indicate de psihologi pentru o bună dezvoltare a funcțiilor senzoriale ale bebelușilor. Marea majoritate a acestor cărți sunt confecționate din fetru, un material accesibil la preț și prietenos cu mâinile copilașilor. Poți să îți folosești imaginația și să pui pe paginile cărții tot felul de obiecte, litere, animale sau activități care să le stimuleze curiozitatea micuților. Sunt foarte multe tutoriale pe net, de unde te poți inspira atât asupra metodelor prin care poți confecționa aceste cărți cât și a ideilor de conținut. Poți să începi prin a face o cărticica copilului tău și apoi le-o poți prezenta mămicilor în parc sau prietenelor tale și așa vei găsi primii tăi clienți. Prețul unei astfel de cărți poate varia între 50 și 200 RON în funcție de numărul de pagini și tipul de modele oferit. Dacă ți se pare tentant, de ce nu ai începe să te informezi chiar de azi? Nr 2. Apucă-te de scris pe un blog Dacă îți place să scrii și ți-ai dori să scrii o carte la un moment dat, sau pur și simplu să oferi niște sfaturi sau să vorbești despre un domeniu ce te interesează foarte mult, atunci poți începe prin a crea un blog. Sunt foarte multe site-uri ce oferă templaturi și spațiu gratis pe care le poți folosi la început, până începi să te acomodezi cu elementele specifice unui blog. Un astfel de site este weebly.com, ce este foarte ușor de utilizat, chiar și de începători. Poți ajunge să faci bani din blog prin diverse metode, dar bineînțeles îți trebuie multă răbdare și perseverență în ceea ce faci. De exemplu, poți face bani din blog dacă faci Marketing Afiliat, sau ești plătit de anumite companii să promovezi anumite campanii sau să publici articole pentru alte firme, etc. Trebuie să știi că totuși îți trebuie câteva cunoștințe minime de HTML, însă nu este dificil pentru că pe internet poți găsi absolut tot ce te interesează. Ce înseamnă pe scurt, marketing afiliat: te înscrii într-una din platformele populare de gen, alegi ce firme și ce produse vrei să promovezi și apoi le faci publicitate fie pe site-ul tău sau pe o pagină de facebook. Atunci când cineva plasează o comandă online de pe linkul pe care tu l-ai specificat pe site sau pe pagina de facebook, un comision din valoarea comenzii îți va reveni ție. Pentru a putea câștiga ceva din marketing afiliat este necesar să ajungi la un număr de vizitatori destul de mare, iar produsele sau firmele promovate să fie din domeniul din care publici articolele pe blog, site sau pe pagina de facebook. Nr 3. Devino reprezentant vânzări cărți copii Usborne Dacă ești pasionată de cărți pentru copii, de calitate și într-o limbă străină atunci poți începe prin a deveni reprezentant al acestei celebre edituri din Anglia. Există numeroase anunțuri cu astfel de informații sau persoane în echipă cărora te poți înscrie. Poate și printre prietenele tale există un reprezentant ce te poate ajuta să începi și apoi să te dezvolți. Vei putea achiziționa cărți interesante pentru copilul tău dar vei și putea câștiga niște bănuți, pentru că vei avea posibilitatea de a stabili prețurile așa cum îți dorești. Trebuie să știi că pentru început vei avea nevoie de o investiție de aproximativ 350 ron, pe care o vei acoperi într-un timp foarte scurt. În cazul în care ți-am stârnit interesul și vrei să devii reprezentant îți pot recomanda câteva persoane de la care poți obține mai multe informații. Tu ce idei de afaceri ai sau ce hobby-uri vrei sa începi sa practici? Cu siguranță atunci când ai fost gravidă sau după ce ai născut, ai fost bombardată cu tot felul de sfaturi, tradiții sau obiceiuri, marca băbisme, perpetuate din generație în generație si fără nici o explicație logică în spate, ce te – au enervat sau te-au distrat, asa ca m-am gandit sa realizez un top al acestora, unele dintre ele fiind de-a dreptul haioase, altele periculoase daca ar fi aplicate bebelușilor. Ce mă uimește câteodată este că unele băbisme, de tipul, sfaturi medicale, sunt îndrăgite atăt de mult, încât sunt urmate fără nici un dubiu, comparativ cu indicațiile primite de la doctori specialiști, ce sunt foarte des puse la îndoială și criticate cu vehemență. Dar hai să vedem ce băbisme am auzit și cules de pe la cunoscuți sau oameni din jur: 1. să nu scoți bebelușul la plimbare în fiecare zi pentru că se obișnuiește așa și o să ceară mereu afară 2. să nu îi faci baie bebelușului în fiecare zi că va vrea mereu să fie spălat 3. să ții câteodată bebelușul de vârful nasului ca să deschidă gura și să învețe să respire și pe gură 4. să îi dai apa cu zahăr pentru glicemie 5. când ești gravidă să nu mângâi animale cu blană că o să iasă copilul păros 6. să nu pupi copilul la ceafă că va fi mincinos 7. să nu atingi copilul pe tălpi că rămâne mic 8. să nu îi tai prima data unghiile cu foarfecele sau unghiera că se învață să fure (dar cu ce le-ai putea tăia?) 9. să nu-i mai dai sân bebelusului mai mare de un an, că devine obsedat de sâni 10. să nu lași să vină în vizită la bebeluș femei care sunt în perioada menstruației 11. să nu ții copilul prea mult în brațe că se învață așa 12. să nu pupi și să imbrățisezi așa mult copilul pentru că o să fie o răsfătat și nu va mai asculta 13. să îl mai bați din când în când ca să fie cuminte 14. să fie mereu învelit și cu căciulă pe cap (foarte des întalnită) 15. să nu ții animale langă copil că face ghem de păr la plămâni 16. să îi dai cu coada de pește pe la gură ca să își dea drumul la vorbă 17. să lași bebele să mănance dulciuri sau orice altceva mănâncă adulții pentru că îi e poftă 18. să nu îl lași să alerge când invăța să meargă, că se invăța așa 19. să îi dai să bea apă din clopoțel ca să vorbească mai repede 20. să- l scoți din baie ținut de cap ca să i se lungească gâtul 21. să îi dai un strop de lămâie atunci când sughite (când e foarte mic e contraindicat!) 22. să nu sperii bebelușul că devine mut 23 să îi faci împachetări cu apă și oțet unui bebeluș de până într-un an (este chiar periculos!) 24. să nu îl pupi în talpă că îi va fi frică să meargă 25. să nu lași bebelușul să plângă că face hernie 26. să înfeși bebelușul pentru a avea picioare drepte 27. să nu scoți bebelușul afară înainte de botez 28. să lași bebelușul să plângă ca să-și dezvolte vocea și plămânii 29 să nu-l pupi pe piciorușe dacă e băiețel pentru că va fi afemeiat mai târziu 30. să nu te prindă asfințitul de soare afară cu bebelușul 31. să ții copilul în scutece de pânză pînă la botez 32. să nu dai bebelușul din brațe peste prag 33 să nu tai părul bebelsului pînă la împlinirea unui anișor 34. să nu folosiți pampers în ziua botezului (oare cine, bebele sau mama?) 35. să nu stai ca mamă, cu spatele la bebeluș, pentru că nu vei mai avea lapte 36. să nu faceți baie bebelușului duminică, pentru că slăbește toate gramele câte le-a luat în timpul săptămânii. 37. să nu faceti baie bebelușului lunea, pentru că îl va urâ lumea 38. să nu pupați bebelușul după ce se împărtășește (doar după ce doarme puteți) pentru că îi luați împărtășania 39. să nu lași pe sârmă noaptea hainele bebelușului (toată lumea are uscător de rufe!) 40. să nu coși hainele copilului pe el pentru că îi coși limba și n-o să mai vorbească 41. să mesteci mâncarea bebelușului și să i-o dai în gurița (asta e chiar scârboasă) 42. să ții sub patul bebelușului, pâna la botez, o mătură si un cuțit cât timp ramâne singur in camera (Doamne ferește!) 43. să nu înțarci bebele in post 44. să nu pui copilul să se vadă in oglindă pentru că o sa vorbească foarte tarziu 45. să - i pui sub perna bebelușului pana la botez, o foarfeca si bani 46. să stingi chibrite când bebelușul plânge mult pentru că este deocheat 47. să nu-i spui copilului pe nume pâna la botez 48. să tundeți copilul la zero cind e mic pentru ca așa ii va crește părul des 49. să nu întorci copilul de la înțărcat pentru că va deochia cand va fi mare 50. să nu arunci apa in care a făcut băiță seara, trebuie lasată până dimineața in casă (pâna la botez) 51. să rămână tatăl acasă, când băiatul este botezat, și să facă diverse lucruri: să spargă lemne, să spele vasele, să joace cărți, să danseze să cânte și să se uite după femei. Astfel te vei asigura că așa de liber și fericit va fi copilul când va fi matur 52. să numeri câte vartecușuri are copilul, atâtea neveste/soți o să aibă 53. să nu pupați un bebeluș pe tălpiță că "te va ține toată viață sub picior" 54. dacă bebelușul plânge când suge înseamnă că "n-ai laptele bun" 55. să săruți un bebeluș doar în somn, pentru că altfel "îi răsfeți" 56. diversificarea alimentației trebuie începută la 3 luni (this is a NO-NO!) 57. să nu-i pui ham, mai bine un fular (să nu ajungă cal, ci poate actor ca știm noi cine) 58. să nu pui copilul după cap pentru că îți va pune vorbele la fund când va fi mare 59 să nu îi dai pește unui copil până nu începe să vorbească pentru că altfel va fi mut ca peștele 60. să ceri o bucățica de la un cerșetor care mănâncă și să-I dai copilului 61. când copilul (mai mare) merge în 4 labe prin casă , mai "cere" unul 62. să nu lași un bebeluș să se uite în oglindă pînă la un an, altfel se va deochia 63. la botez, preotul când îl scoate pe bebe din scăldătoare să il dea nașei pe mâna dreaptă ca să fie dreptaci, că dacă îl da pe stânga va fi stângaci (deep) 64. până la botez, copilul nu are voie să aibă vizitatori, în caz contrar îi vor apare bubitze pe față 65. nu lăsați un copil să meargă de-a bușilea, altfel o să meargă târziu în picioare 66. nu sărutați un bebeluș în somn, că-i furați somnul 67. dacă bebelușul face treabă mare în scăldătoare va fi norocos 68. bebelușul trebuie să aibe pe el maieu + tricou oricât de cald ar fi, că să se absoarbă transpirația 69. să nu pui pe sârmă la uscat bluzițele copilului cu mânecile în jos, pentru că nu mai crește 70. pe patul mamei care alăptează să nu se așeze nimeni că altfel îi duce laptele departe Probabil că lista se mai poate imbogați cu alte băbisme draguțe, voi cu care din ele v-ați întâlnit? Astăzi este ziua cea mare, ziua în care m-am întors la muncă după concediul de maternitate, adică după 11 luni de stat cu bebelușul. M-am trezit de dimineață cu gândul la câte lucruri am de făcut până când vine bona, de făcut curat pe hol, spălat vasele de aseară, strâns jucării din sufragerie, făcut duș, întins părul, mâncat, schimbat bebelușul, pregătit mâncărică. Am sărit peste partea cu plimbatul cățelului pentru că afară plouă urât. Totul mi-a luat cam o oră jumate. Înainte să plec, l-am luat pe bebe în brațe să-l pup și să-i urez “ La mulți ani!” pentru că tot azi împlinește și 11 lunite. Parcă a simțit că voi pleca și a și început să plângă să-l țin în brațe, parcă nu-i mai convenea nimic. L-am luat în brațe și l-am mai pupat un pic, după care l-am pus în mașinuța de polițist pe care i-am cumpărat-o de curând, cadou de la Iepurașul de Paște. Bineînțeles că s-a înveselit instant și am putut pleca liniștită, dar totuși cu un pic de teamă în suflet. Nu l-am mai lăsat 7 ore cu altcineva până acum, sper că totul să fie bine și bona să aibe grijă de el așa cum trebuie. Până acum totul pare sa fie în regulă și sper să fie in continuare la fel. Afară vremea era oribilă, frig, vânt puternic și ploaie. Mi-am luat super umbrela primită de la prietenii din Australia, si m-am gândit la ei “ Ce cadou practic ne-au făcut! Când va fi urât afară să mă gândesc la ei și la vremea cu soare de acolo și la cangurii ce sar fericiți pe câmpie și să mă mai înveselesc un pic …” În metrou, pe ruta Dristor-Victoriei am fost uimită cum aproape 90% din oameni erau cu ochii ațintiți în telefoanele mobile, semanau cu niste roboti…cât de adevărat este că se ușor, ușor incepm sa ne alienam și sa devenim atat de vulnerabili și ușor de manipulat de către cei ce conduc lumea din umbra… Pe ruta, Victoriei-Pipera lucrurile au stat un pic diferit, oamenii făceau și alte lucruri în afară de stat cu ochii în telefoanele mobile, mai citeau câte o carte, mai mâncau un covrig sau un sandviș, oricum o diferență de peisaj. Totuși ca și caracteristică generală, mai toți păreau foarte triști sau poate doar obosiți.. cât de mult îmi doresc să văd cât mai mulți oameni care să zâmbească și să aibe fața mai destinsă și mai liniștită, oare când se va întâmplă acest lucru? Am ajuns într-un final și la birou, fiind și a treia zi de Paște nu prea era multă lume în încintă, așa că am putut să fac cunostiinta cu o parte din colegii cei noi și i-am salutat pe cei vechi. În timpul zilei, m-am mai luat cu diverse treburi administrative și legate de viitoarele proiecte și uite că timpul a trecut. Nu am sunat bona decât o singură dată, doar soțul de mai multe ori să-l întreb când ajunge la bebe. M-am gândit destul de des, oare ce face bebelușul, cum se descurcă, dar știu că voi afla totul mai târziu de la bonă, când voi ajunge acasă. Ceasul de asemeni l-am verificat din oră în ora…sau mai exact din jumate în jumate de ora, sau chiar mai des…. E bine totusi că pot beneficia de programul scurt de 6 ore până când bebele împlinește un an, pentru că momentan încă mai alăptez. Acesta este un drept oferit de lege dar sunt și unele companii care prin regulamentul intern pot oferi această facilitate până când bebelușul împlinește 2 ani, dacă mama încă alăptează. Eei, uite că ușor, ușor a trecut timpul și a trecut și prima zi la birou, și fără bebe pentru 7 ore, nu a fost chiar așa rău cum mă așteptam, să vedem de acum înainte cum vor evolua lucrurile… |
Miki D.Proaspata mamica de baiat, Project manager intr-o multinationala, pasionata de pictura si carti. Archives
March 2017
Categories
All
|